Combustibil bio creat cu ajutorul românilor: biokerosenul care poate alimenta avioane

Cerințele Uniunii Europene privind protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice au crescut din ce în ce mai mult în ultimii ani. Combustibilii sunt o parte importantă a ariilor vizate.

România a participat cu un demers important la crearea de biokerosen, în vederea transformării strategiilor de utilizare a combustibililor în aviație și transport.

O echipă formată din opt cercetători români – Sauca Florentina, Jurcoane Stefana, Dobre Paul, Matei Florentina, Podgoreanu Emanuela, Moraru Andra, Cristea Stelica și Cornea Calina Petruta – a dezvoltat o metodă de modificare a culturilor de camelină, pentru a fi utilizate în producția de biokerosen și biomasă.

Cercetătorii de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București au lucrat în parteneriat cu experți de la Centrul de cercetări BIOTEHGEN, la stabilirea tehnologiei de cultivare a camelinei și la obținerea unui soi nou, omologat în 2017 la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor – ISTIS, sub denumirea de MADALINA.

Aceasta linie hibridă a fost testată în șase centre de testare pe parcursul unei perioade de trei ani consecutivi 2014-2017. Biocombustibilul este disponibil pe Aeroportul din Oslo încă din 22 ianuarie 2016, folosit de către companiile Lufthansa Group, SAS și KLM Royal Dutch Airlines.

Ce este această plantă cu utilizări speciale?

Camelina [Camelina sativa (L.) Crantz] esteo plantă perenă sau de iarnă, care face parte din familia Brassicacea, originară din Europa de Nord și răspândită și în Statele Unite și Canada.

Semințele de camelină sunt foarte mici, însă conținutul de ulei dintr-o sămânță este de 35-38%, ceea ce le face mai eficiente decât semințele de soia, care conțin aproximativ 20% ulei.

În uleiul de camelină predomină acizii grași de tipul omega 6 în proporție de 55-56% și omega 3 în proporție de 11-12%.

Deşi compoziţia în acizi graşi polinesaturaţi face interesant uleiul de camelină inclusiv pentru consumul alimentar, stabilitatea acestuia este mai redusă decât a uleiurilor alimentare uzuale provenite din rapiţă, măsline, porumb, susan sau floarea soarelui.

Uleiul extras din semințele de camelina este limpede, auriu şi poate avea utilizări multiple: de la fabricarea vopselelor și lacurilor, la obţinerea biopolimerilor şi bioplasticelor, adezivilor, antioxidanților pentru industria farmaceutică, a uleiurilor de masaj, cosmeticelor naturale pentru industria cosmetică cosmetică sau ca biocombustibil.

Faptul că uleiul de camelină nu prezintă popularitate pentru consumul alimentar, îl transformă într-o resursă interesantă în vederea utilizării sale ca biocombustibil.

Interesul pentru utilizarea biocombustibililor proveniți din această plantă în aviaţie pleacă de la o serie de studii conform cărora, produsele derivate din camelină promit o scădere cu 60% până la 80% a efectelor asupra mediului – în special prin reducerea emisiilor de gaze de sera cu ciclu lung de viață, în comparație cu omologii lor obținuți din petrol.

Pentru a exploata proprietatea uleiului de camelină în utilizarea pentru combustibili alternativi, echipa USAMV a obținut un soi nou, adaptat condițiilor climatice din România, cu un conținut ridicat de ulei și acizi grași nesaturați.

Soiul a fost deja folosit pentru producerea de biokerosen utilizat în zboruri de către companii aeriene, precum Lufthansa Group, SAS și KLM Royal Dutch Airlines, și în obținerea de produse cosmetice și biopesticide.

Pornind de la material genetic din flora locală românească și de la un soi european consacrat, prin tehnica embrionilor imaturi și a hibridizărilor randomizate, au putut genera un soi adaptat și îmbunătățit.

Cercetările s-au derulat în cadrul programului ITAKA (Initiative Towards Sustainable Kerosene for Aviation), finanțat prin Programul Cadru 7 pentru cercetare al Uniunii Europene, și este, la nivel mondial, prima inițiativă de punere în funcțiune a unui întreg flux continental de obținere și utilizare a biokerosenului  prin mecanisme normale de alimentare.

Biokerosenul a fost obținut prin utilizarea uleiului de camelină creat în Spania și România

În 2011, un consorțiu – format din Tarom, Airbus, Honeywell’s UOP, CCS – compania de producție de camelină din Spania, Facultatea de Agronomie București și Centrul de biotehnologie al Facultății de Medicină Veterinară – a pus bazele unuia dintre primele proiecte la nivel european destinate înființării unor unități de producție și procesare de biocombustibili pentru transportul aerian (biokerosen) obținut din camelină.

“În perioada anilor 2011 – 2012 am cultivat șapte loturi. Două în județul Călărași, și câte unul în Arad, Argeș, Satu Mare, Dolj și Iași. Surprinzător cele mai bune rezultate le-am înregistrat în Iași și Satu Mare.”
Prof.univ.dr. Stefana Jurcoane, decan de an al Facultății de Biotehnologii din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București

Potrivit acesteia, uleiul de camelină nu a putut fi procesat în țară deoarece rafinăriile din România nu au instalații de hidrogenare.

“Rafinăria Steaua Româna a fost selectată inițial pentru implementarea procesului de transformare a uleiului în biokerosen, însă nu am avut sprijinul necesar din partea Ministerului Economiei în acest demers.”
Stefana Jurcoane

În 2011 au fost obținuți 5.000 de litri de ulei de camelină, iar în urma procesării de către Honeywell’s UOP au rezultat 3.000 de litri de biokerosen, utilizați în anul 2012 în zborurile Tarom.

Compania aeriană românească, Tarom, s-a angajat încă din 2017 – și având termen limită anul 2020 – să eficientizeze procesul de alimentare a flotei sale aeriene, cu ajutorul combustibililor proveniți din surse regenerabile, precum camelina.

Deși demersurile echipei din România rămân într-o oarecare măsură în umbră – excepție făcând premiile obținute în 2018 la Geneva (Medalia de argint la Geneve – Salon International des Inventions 2018) și la Cluj-Napoca (Medalia de aur cu mențiune specială ProInvent) – tendința în industrie începe să urmărească astfel de inițiative de creare a unor surse alternative pentru combustibili.

În octombrie 2020, Green Fuel și INOCAS, companii din Brazilia, au semnat un acord privind producția viitoare de combustibil durabil pentru sectorul marin.

Ca semnatari ai Platformei Biokerosene și Renewables Zona da Mata – un lanț valoric integrat de biocombustibili și reîmpădurire promovat de Orașul Juiz de Fora – Green Fuel și INOCAS vor folosi macaúba – o specie de palmier – în tehnici de intercropare.

Acordul va sprijini, de asemenea, producția de combustibil pentru sectoarele de energie și de transport aerian și terestru.